Dilema?

A fi sau a nu fi sincer? Sa te exprimi asa cum simti sau sa te ascunzi in fata unui zambet?
Sa arati ce simti sau sa te prefaci indiferent si rece cand inima iti bate cu putere vrand sa iasa din piept, iar chipul iti radieaza la vederea persoanei cu pricina?

Si uneori se intampla sa suferi... cu suferinta ce faci? cum o dregi? o accepti. doar ca lasa urme.. uneori prea adanci ca sa poata fi sterse intr-un interval scurt.

Unde te mai ascunzi, cand cineva te priveste in ochi, iar tu te simti de parca iti vede sufletul gol?

Meooow

Mi-e dor de toamna. De ploi tarzii si frunze fumurii. Mi-e dor de nori si de culori. Miros de iarba uda, profund de varf de munte, involburare de cascada, iz de vis amar.

Mi-e dor de nopti pierdute-n dimineti.

Reeaaally?

Neah.. ma las de sportul asta.. fiinta umana nu poate fi inteleasa pe cale rationala.

Copii sunt un fenomen aparte... "unul dintre lucrurile fermecatoare atunci cand petreci timpul cu copii este acelas ca tot ce vor ei sa faca este sa se joace. Totul e un joc pentru ei. Nu sunt sclavii nici unui orar. Vor doar sa se distreze toata ziua, in fiecare zi, chiar si toata noaptea.. daca ar putea tine ochii deschisi".

Te cuceresc cu privire, iti surad strengar, iti capteaza atentia.. apoi fug in voia lor... Se supara cand nu primesc atentie de la persoana care vor ei sa le acorde atentie. Incep sa planga. Si fac un botic irezistibil... Iar in momentul in care au obtinut ce au vrut... te-au uitat.. nu mai prezinti interes.

Adultii sunt niste copii mai mari... au pretentii de a fi elevati... un bagaj de scuze, suparari, griji si motive irelevante.. sunt nervosi, agitati, grabiti... iar tot zumzetul asta le da senzatia ca sunt importanti...

Ma apuc de studiat extraterestrii!!!

Making friends with shadows

Frica de a nu fi acceptat
Frica de a nu fi iubit
Frica de a pierde iubirea
Frica de a-ti pierde identitatea
Frica de a nu fi ranit
Frica de a fi parasit
Frica de esec

Fiecare isi are demonii lui. De unii esti constient, altii te ataca atunci cand te astepti mai putin. Pe unii ii acepti, pe altii ii renegi. Pe unii ii domini, altii te domina.
Cand ies la iveala, te dau peste cap ... doar exista zile bune.. si zile mai putin bune (proaste adica)


Poti sa "traiesti" intr-un glob de cristal, protejat(a) de orice factori perturbatori (am serioase dubii ca se numeste a trai) sau poti sa-ti infrunti temerile si sa-ti asumi riscul de a actiona.

Asculta-ti intuitia. Fii spontan(a). Asteptand momentul potrivit, uneori poate fi prea tarziu.

http://www.youtube.com/watch?v=uy0HNWto0UY&eurl - chiar poti sa te bazezi tot timpul pe noroc?

Baby bootcamp

Iz de basm, miros de iasomie uscata, briza usoara a marii, o casa cu personalitate, gust de bere neagra, clincheturi de povesti cu aroma de ghimbir, o prezenta plina de spirit, de o gingasie aparte.

Prima cina la lumina lumanarilor.

Rasfat afectiv pentru copilul din mine...

Mersi Laura!!!

Love me, feed me, never leave me

Cand o sa intalnesc persoana care sa se descurce cu mine cand sunt suparata, botoasa si in ape tulbure.. promit ca o s-o pun in rama.

Cand esti in preajma unei persoane suparate, cel mai comod pentru tine e sa o lasi in pace, sa o eviti... vorbim cand iti revii. Dar de cele mai multe ori cand esti suparat ai nevoie de atentie, de intelegere, vrei sa fii ascultat (si nu bombardat cu sfaturi). Evident ca starea asta o sa dispara la un moment dat, iar o data cu ea pot sa dispara si firele ce te leaga de oamenii care te lasa in pace cand ai nevoie de ei....

Miros de tei

Mi se pare fascinant sa te regasesti in fiecare cuvant rostit de cealalta persoana, in reactii, in senzatii, in simtire. Sa-ti regasesti temerile si dorintele in descrierea altcuiva. Sa simti cum evoluezi si cum te maturizezi in timpul unei discutii, la miez de noapte. Sa iti studiezi reactiile, sa-ti dai seama ca din obisnuinta ai dori sa fugi de orice responsabilitate, si in acelasi timp esti pregatit pentru ceva nou, chiar daca e cu totul necunoscut....

Vulnerabilitate

Cu cate masti ne-am inarmat, cate roluri jucam! Uneori e greu sa fii tu insuti. Alteori nu mai stii cine esti. Pornesti ametit intr-o cautare nebuna a sinelui. Cauti confirmari in exterior, desi tu stii prea bine ca singurul loc in care ai sa le gasesti cu adevarat este in interior.


Sinceritatea... suna ca un vis pierdut!!!
Spontaneitate copilareasca... sa faci ce simti, sa spui ce crezi si sa nu conteaze daca esti aprobat sau nu!
Vulnerabilitate... sa iti manifesti/arati sentimentele! Teama de a fi respins, de a nu fi acceptat. Curajul de a face primul pas, de a atinge ce iti doresti!

Vrand sa-mi controlez dilatarea pupilelor... mi-am dat seama, ca de fapt ma tradeaza tot corpul! Ce mai sabotor!!!...

De ce avem nevoie de confirmari pentru lucrurile evidente?

Da... imi place de tine!!! asa si...

Only once

Cum te-ai simti ca barbat sa primesti un trandafir de la o tipa?

Cu ce impresie ai ramane?

Falling or Blossom?

Uneori (sau tot timpul.. nu m-am prins inca) corpul e mai inteligent decat mintea, percapand unele semnale mult mai repede. Cand a inceput sa se manifeste sindromul fluturas in stomac am zis ca stomacul meu a luat-o razna.... nimik din raza vizuala nu ar fi putut transmite emisii creierului care sa declanseze o asemenea reactie... E daa!!! Teeeaaapaaa!!!! Facea doar creierasul pe desteptul!!!

Mi se pare fascinant cum uneori ochii fug in aceeasi directie mai des sau mai rar, pentru perioade mai lungi sau mai scurte... si nici macar nu sunt prezenti (constienti) de acest lucru, nici de modul cum privim aceea persoana, si uneori nici de transformarea care se petrece pe fata noastra cand suntem in preajma ei.

Nu inteleg de ce se zice "falling in love"... "cazi in dragoste" .... de ce sa cazi?
Cand o sa ma indragostesc.. o sa "blossom in love"... daca infloresc... e mai usor sa ma dezindragostesc cand vine iarna si inghet, daca pic/cad... suna ca si cand inca de inceput stiu ca sa ma ranesc candva...

Human Nature

Am descoperit acum cateva luni ca viata e un concept multidimensional si ca nu merge treaba cu cate un lucru pe rand. Nu tine acum invat, la anul o sa lucrez, peste doi o sa am grija de mine, peste 3 poate o sa-mi fac timp si de prieteni si poate candva si pentru o persoana iubita. Intregul da cu virgula.

Credeam ca pot sa le fac pe toate: un master, o facultate, o scoala de publicitate, traininguri, sala, sa si lucrez.. sa am timp de prieteni, de distractii si relaxare, timp pentru mine.... si sa mai fiu si odihnita.

Pe principiul renunta la ceva.. aparea mereu ceva in plus!

Rezolv ceva, se demonteaza altceva. Caderile inca mai alterneaza cu senzatia de plutire si de beatitudine. Castig pe un plan, pierd pe un altul.

Cum fac sa functioneze tot?

I'm just a human!!! Reallly? How could I change it?

Plec!!!

Cine e prima persoana pe care o suni cand aflii o veste buna?

Cu cine iti impartasesti reusitele? Cu cine iti impartasesti esecurile? E aceeasi persoana?

Cui ii dezvalui visele si sperantele tale?

In fata cator persoane esti cu adevarat deschis?