Pe mine mie reda-ma

Mi-am pierdut entuziasmul sau poate doar l-am risipit in lucruri inutile.

Mi-am pierdut zambetul. Invatasem sa zambesc artificial, ma tradau doar ochii. Acum am invatat sa zambesc articifial cu ochii, dar buzele nu ma mai asculta.

Sensibilitatea e inlocuita treptat de un soi de duritate si raceala.

Ce-am facut cu mine? Ce-am facut din mine? Nici macar numele nu mai imi este acelasi. Oare o data cu el, s-a pierdut si Mali-ul pe care il cunoasteam?

Am uitat ce-mi place. Am uitat lucrurile pe care stiam sa le fac bine. Am uitat ca mai exista si lucruri pe care le fac bine si pentru care nu primesc nici critici ori reprosuri. Am uitat... pur si simplu am uitat...

Am uitat ca nu trece o zi fara sa se intample ceva frumos in viata mea ... si totusi acest strop de frumos nu-mi mai este suficient...

Am uitat ca uneori visele devin realitate...

Raza de soare

Stare de oboseala acuta sau doar stare de praf... de stele. Limite depasite inca si inca o data.. incat ma intreb care mai e punctul la care se raporteaza normalitatea. Unde se termina gandirea si unde incepe simtirea? Simti ce gandesti sau gandesti ceea ce simti?

Cu alte cuvinte.. poti sa simti si sa gandesti in acelasi timp?

Sunt stari care chiar merita explorate, desi la prima vedere par a fi de nedorit, cu siguranta au si o parte pozitiva... intrebarea e .. care anume?

Incotro?

Se spune ca de fapt cu totii suntem in cautarea fericirii si ca ceea ce ne dorim cel mai mult este sa gasim acele principii si reguli de conduita cu care sa ne simtim suficient de confortabil astfel incat sa traim ghidandu-ne dupa ele.

Se spune ca avem nevoie de stabilitate. Si totusi ... se spun atat de multe... Cautam modele, modele de business, modele de oameni, modele de buna practica asemeni unei corabii care isi cauta busola pentru a-si gasi calea, nestiind ca adevarata busola se afla chiar in interiorul ei.
Cautam in exterior, ceea ce de fapt se afla in interiorul nostru.

Ne definim prin perspectiva celorlati, pe care in timp tindem sa o interiorizam si sa o acceptam ca fiind a noastra... Si astfel ajungem sa ne gasim in contexte prin care le confirmam ca au avut dreptate...Chiar au? Cate judecati si prejudecati.. Ninge cu fulgi de aripi ciuntite!!!

Ne jucam cu visele si emotiile celor din jurul nostru.. constient si inconstient... cu ce drept? De cate ori oamenii care au aparut in viata ta nu au fost considerati ca de la sine meritati?

In tacerea capului de batatlie, iti ascult bataile inimii.

Fiori

M-am indragostit de un cuvant, de o privire, de o scanteie aprinsa intr-o voce muta, de o melodie susurand in fundalul tacerii dintre noi, de un peisaj privit in goana gandurilor, de o atinge fugara a intamplarii. Am plecat in cautarea cunoasterii si m-am trezit indragostita de necunoscut.

Oamenii din viata ta

Exista cineva care te priveste si se bucura de prezenta ta si acest lucru este suficient chiar si atunci cand da totul.

Exista oameni care au nevoie sa primesca totul de la tine pentru a putea fi pe linia de plutire in viata lor.

Exista oameni care te inspira sa le dai totul, fara sa te astepti la ceva in schimb… iar momentul in care acesti primesc e suficient sa-ti umple inima.

Exista oameni care nu dau si nici tu nu le dai pentru ca totul vine de la sine, iar schimbul este echitabil necreand un sentiment de gol sau de datorie.

Exista oameni in fata carora de putem arata goi si ne permitem sa fim vulnerabil, in timp ce in fata altora ne ascundem in spatele mastilor.

Exista intotdeauna cel putin o persoana care te iubeste si tu nici macar n-ai habar.

Exista cineva care inseamna totul pentru tine, si nu o stie.

Exista cineva care iti va fi mereu alaturi, chiar daca nu esti constient de impactul prezentei sale.

Exista o oameni care declanseaza in sufletul tau o diversitate de emotii, in timp ce altii te lasa rece.

In viata fiecaruia dintre noi exista o varietate de oameni, unici si deosebiti in felul lor, un fel de oglinzi reflectante care ne fac sa constientiza propriile noastre atitudini, comportamente si trairi, care ne determina sa descoperim ce este cu adevarat important pentru noi, ca in final sa apreciem lucruri care ni se ofera atunci cand avem nevoie, fara sa le cerem. Esenta se descopera sub rafinamentul detaliilor,

Asta e o parte din magia vietii…