Intre doua lumi indepartate, din momente si culori de suflet, ei construiau un pod de curcubeu.
In fiecare noapte, cand inchide ochii, pe fire nevazute, incet ea se strecoara si in lumea visurilor lui coboara, iar el in vis ii prinde mana. Pe carari nestrabatute inca, curand ii poarta pasii, cutreierand valtoarea marelui oras. Apoi, se opresc o clipa. Sarutati de valuri si mangaiati de vant privesc in tihna un asfintit de soare ce se oglindea intr-o scoica. Iar timpul trece alene, de parca ar sta pe loc, caci n-are nici o graba, incremetit de tot.
In fiecare noapte, cand el inchide ochii, pe fire nevazute, coboara-n visul ei si ea ii prinde mana. Departe de marele ocean, prin lumi nestrabatute, curand ii poarta pasii. E liniste si armonie, inconjurati de lotusi cu al lor parfum suav. Intinsi in iarba, bricoleaza vise, cu aripi de dorinte-naripate cu-n curaj nebun.
Si asa, in fiecare noapte, intre doua inimi un pod de curcubeu se naste sa inconjoare lumea cu iubirea lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu