duminică, 20 septembrie 2009

Fior de toamna


Aveam nevoie sa inteleg. Si atunci cand in sfarsit am inteles... am inteles ca nu era nimic de inteles.
Logica nu-i putea cuprinde structura, rationamentul nu-i putea surprinde finetea detaliilor.
Cuvintele erau absolut de prisos in fata tumului de emotii contradictorii imprastiate-n zare. Dorinta de a ramane amestecata cu cea de a fugi. Oaze de liniste prin furtuni tropicale.
2 lacrimi rebele vroiau sa se reverse... s-au topit intr-un zambet fortat.
Cum de mi te-ai strecurat in suflet? .. hey!! unde mi-s zidurile? fugit-au pana si ostasii! te-ai jucat cu granitele limitelor ascunzandu-le de mine... si-am jucat acelasi joc. Strange-ma-n brate... si nu-mi mai da drumul!
Am chef sa visez. Vreau sa ma imbat cu vise, sorbindu-le usor savoare. Vreau sa fumez dorinte. Sa-mi construiesc iluzii din pietre rotunde de rau. Sa dorm sub cerul plin de stele.
Simt un dor nebun de duca... caut ceva... caut.. tot caut
.... intr-o zi am sa te gasesc!

Niciun comentariu: