Mi-am pierdut entuziasmul sau poate doar l-am risipit in lucruri inutile.
Mi-am pierdut zambetul. Invatasem sa zambesc artificial, ma tradau doar ochii. Acum am invatat sa zambesc articifial cu ochii, dar buzele nu ma mai asculta.
Sensibilitatea e inlocuita treptat de un soi de duritate si raceala.
Ce-am facut cu mine? Ce-am facut din mine? Nici macar numele nu mai imi este acelasi. Oare o data cu el, s-a pierdut si Mali-ul pe care il cunoasteam?
Am uitat ce-mi place. Am uitat lucrurile pe care stiam sa le fac bine. Am uitat ca mai exista si lucruri pe care le fac bine si pentru care nu primesc nici critici ori reprosuri. Am uitat... pur si simplu am uitat...
Am uitat ca nu trece o zi fara sa se intample ceva frumos in viata mea ... si totusi acest strop de frumos nu-mi mai este suficient...
Am uitat ca uneori visele devin realitate...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Mali exista. E frumoasa si buna, mai buna decat clatitele cu frisca si ciocolata!:) Mali e parfum de vise si praf de stele noi, e un gand bun, o speranta de mai bine, un pas catre exelenta si catre o lume mai plina de culori. Mali e pasiunea din ratiune si ratiunea din simtiri, e mister, e furtuna, e o frumoasa descifrare si o incantare pentru un suflet fin. Mali e atrasa de oameni ca ea si oamenii ca ea o atrag prin frumusetea descoperirii sinelui asemenea. Stie unde vrea sa ajunga, care este scopul final, dar ii ia o zecime in plus de secunda sa aleaga obiectivele smart si drumul optim. Mali e foarte bine acolo unde e. Si fiind in plin proces de crestere, trebuie sa doarma.:) Asa ca o imbratisez cu drag si ii spun, pentru acum, noapte buna.
Trimiteți un comentariu