El arunca cu seninatate iluzii. Ea le prindea intr-o joaca.
Stiu ca la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, va veni timpul sa pleci ... cu totii plecam, chiar daca uneori ne mai si intoarcem. La plecare, te rog, lasa-mi o poveste. O poveste doar a ta. Ceva ce sa-mi aminteasca doar de tine si de nimeni altcineva. Lasa-mi o emotie. Lasa-mi un cuvant care sa fie doar al tau. Lasa-mi ceva de care sa-mi aduc aminte. Lasa-mi o amintire draga. Lasa-ma sa nu te uit, cand prea mult timp se va asterne peste tine.
Sunt oameni care trec prin viata ta si nici macar nu-ti mai aduci aminte ca au pasit vreodata pe calea ta. Intersectii pasagere. Si sunt oameni care se pozitioneaza strategic printr-un gest fugar, Iti lasa o floare de hartie uscata, o nota de parfum aparte, un carlig de prins ganduri dezordonate, o piatra de rau slefuita, o imbratisare calda, un cuvant sau o intrebare buna. Sunt oameni de care iti aduci aminte mereu cu drag, oricat timp s-ar aserne peste ei.
Nimic nu-i real, totu-i doar un vis... trezeste-te! ii sopti usor noaptea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu