Tind spre idealuri. Alerg dupa vise.
Urmaresc perfectiunea ... din nevoia de a ma conforma unor reguli derivate din idealuri abstracte. Vreau sa o ating usor pe aripa. Vreau sa-i simt senzatia atingerii. Vreau sa cunosc gustul reusitei. Vreau sa ajung pana la nori, doar pentru a-mi dori mai mult pamantul.
Scopul e o dorinta, un varf ce vrea sa fie atins. Dar drumul pe care urci ti-l alegi singur. Cand timp e necesar? Atat cat ai nevoie! Unii dintre noi aleg calea aerului, jucandu-se cu vantului in line planari , intrecandu-se cu timpul in salturi mortale. Lasandu-se dusi de curentii vijeliosi sau luptand impotriva, altii aleg apa ca mod de a ajunge la destinatie. Desi majoritatea aleg sa calea terestra... mersul se imparte in functie de intesitate si viteza. Plimbari lejere. Probe de viteza.
In timp ce unii savureaza drumul, altii savureaza rezultatul. Dar mai sunt si cei care nu se pot bucura de nimic.
Cum ii trezesti din amorteala?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu